John McGhee de la Universitatea din New South Wales din Sydney, Australia, si colegii sai au folosit date de inalta cu ajutorul unor “electron-microscope ” pentru a reconstrui o celula de cancer reala de la un san uman.
Ideea lui McGhee este ca in curand chimistii si biologii de celule sa isi poata pune o casca de realitate virtuala si sa poata obtine o idee mai buna despre mediile minuscule cancerigene. De exemplu, ei pot urmari simulari virtuale ale diferitelor moduri in care medicamentele nanoparticule sunt inghitite de celulele canceroase.
Urmatorul pas este de a gasi aplicații clinice pentru aceasta tehnologie. Laboratorul lui McGhee efectueaza un studiu in care informatii de scanerele RMN si CT sunt folosite pentru a crea reprezentari virtuale 3D ale arterelor de oameni care au avut accident vascular cerebral. Acesti oameni pot “merge” apoi prin propriile lor artere si vedea dimensiunea si locatiile de colesterol acumulat.
“It’s a bit of a blue-sky project, but if you could walk down your own aorta and see the arterial plaques, maybe it would improve your rehab and rate of recovery,” spune McGhee.
Doar trei persoane au testat tehnologia de pana acum, dar feedback-ul a fost foarte pozitiv, spune el.
“Before, they would be looking at a 2D scan in a doctor’s office, but now they can actually see what’s going on.”
Oportunitati de a ajuta oamenii sa inteleaga procesele medicale sunt multe, la scara larga, dar este important sa existe un control ferm pe linia dintre realitate si fictiune.
How much should you augment data in the pursuit of a narrative, and at what point do you lose sight of the science that started it all? These are the questions that keep us up at night.
