Ministrul Sanatatii vorbeste despre una dintre cele mai ingrijoratoare probleme cu care se confrunta Romania in momentul de fata, iar asta pentru ca discuta mai jos despre mortalitatea evitabila, una dintre numeroasele probleme pe care Strategia Nationala de Sanatate 2023 – 2030, ar trebui sa o rezolve.
Ministrul Sanatatii explica mai jos cat de mult este afectata Romania de aceasta problema extrem de serioasa, dar si ce fel de modificari urmeaza sa aduca aceasta strategie nationala in cursul urmatorilor ani pentru a veni in sprijinul milioanelor de romani care au nevoie de ingrijiri medicale in orice moment.
“România se află printre statele membre ale UE cu cea mai mare mortalitate evitabilă, înregistrând valori înalte ale deceselor atât din cauze prevenibile prin intervenții de sănătate publică, cât și din cauze tratabile prin îngrijiri de calitate adecvată. Ca și în restul Uniunii Europene, principalele cauze ale mortalității evitabile în România sunt bolile sistemului circulator, cancerul și accidentele, însă valorile înregistrate în țara noastră sunt de 1,5 – 3 ori mai mari decât media UE 27.
Decalajul dintre mortalitatea evitabilă din România și media Uniunii Europene se reflectă nu numai la nivelul indicatorilor stării de sănătate, ci are consecințe indirecte asupra economiei, p
rin scăderea productivității forței de muncă, precum și asupra familiilor pacienților care sunt nevoite să aloce timp și resurse îngrijirilor informale.Problema mortalității evitabile este cu atât mai stringentă cu cât profilul demografic al populației României este nefavorabil, iar cel al morbidității este mixt, marcat de coexistența bolilor netransmisibile și transmisibile. De asemenea, intervențiile de sănătate publică sunt limitate ca amploare și intensitate și dispun de resurse umane și infrastructură insuficiente.
Ceea ce generează rezultate puțin vizibile Sectorul spitalicesc rămâne principala componentă a sistemului de sănătate, fiind caracterizat de ineficiența alocării și utilizării resurselor.În perioada 2014-2019, serviciile medicale de spitalizare continuă s-au situat pe un trend descendent, în timp ce serviciile de spitalizare de zi au crescut într-un ritm susținut.
Pandemia COVID-19 a agravat tendințele deja existente: la sfârșitul anului 2020, peste jumătate dintre spitalele publice aveau grade de ocupare a paturilor contractate sub 40%, ca urmare a blocajelor și a reticenței pacienților de a solicita îngrijiri în timpul pandemiei de COVID-19. Pe de altă parte, reducerea importantă a accesului la serviciile diagnostice și terapeutice, în special pentru afecțiunile cronice, pe perioada pandemiei se va reflecta în perioada următoare într-o incidență crescută a complicațiilor acestor afecțiuni.”
This post was last modified on apr. 16, 2023, 9:19 AM 09:19