Oamenii de știință sunt entuziasmați de posibilitatea de a căuta semnături biologice în ceea ce ei cred că a fost cândva un lac de noroi pe Marte. După un studiu amănunțit a ceea ce se presupune că sunt rămășițe uscate ale unui lac ecuatorial de noroi de pe Marte, analiza lor asupra regiunii Hydraotes Chaos sugerează că un posibil lac ar fi trimis apă către suprafață. Dacă cercetătorii au dreptate, atunci această regiune ar putea deveni terenul principal pentru misiunile viitoare care caută urme de viață pe Marte.
“Deși lacurile marțiene și vulcanii de noroi au fost subiecte ale studiilor anterioare, lucrarea noastră reprezintă prima analiză cuprinzătoare concentrată specific pe un presupus lac de noroi”, a declarat Alexis Rodriguez, un cercetător senior de la Planetary Science Institute din Arizona, pentru Space.com.
Mai mult, oamenii de știință sugerează că apa de la suprafața Marte s-a congelat acum aproximativ 3,7 miliarde de ani, pe măsură ce atmosfera s-a subțiat și suprafața s-a răcit. Dar in subteran, apa ar fi putut rămâne lichidă în pesteri vaste. Mai mult, forme de viață ar fi putut supraviețui în acele catacombe — lăsând în urmă urme ale existenței lor.
Doar acum aproximativ 3,4 miliarde de ani, sistemul acelor acvifere s-a prăbușit în Hydraotes Chaos, declanșând inundații de proporții epice care au aruncat munți de sedimente la suprafață, sugerează studiul. Misiunile viitoare de cercetare ar putea într-o zi examina acel sediment pentru semnături biologice.
Hydraotes Chaos este un exemplu de geografie numită teren haotic: un amestec de munți proeminenți, cratere rupte și văi ascuțite. Rodriguez și colegii săi au examinat cu atenție imaginile regiunii Hydraotes Chaos realizate de Mars Reconnaissance Orbiter al NASA în căutarea altor indicii.
În mijlocul centrul terenului haotic se află un cerc calm de teren relativ plat. Această câmpie este presărată cu conuri și domuri, cu indicii de noroi care băltește de dedesubt — sugerând că sedimentul nu a sosit prin viituri rapide, ci mai degrabă a urcat din subteran. Bazându-se pe simulări, autorii sugerează că Hydraotes Chaos a acoperit un rezervor de apă îngropat, bogat în semnături biologice — potențial sub formă de plăci groase de gheață.
În cele din urmă — posibil datorită căldurii interne a Planetei Roșii care a topit gheața — acea apă a băltit la suprafață și a creat un lac de noroi. Pe măsură ce apa s-a evaporat, ar fi lăsat în urmă toate acele semnături biologice fascinante.
Curios este faptul că acea apă ar fi putut rămâne subterană chiar și după acele mega-inundații. De fapt, rezultatele autorilor sugerează că sedimentul de la suprafața acestui lac de noroi datează de acum doar aproximativ 1,1 miliarde de ani: mult după ce se presupune că majoritatea apei subterane de pe Marte ar fi trebuit să fie evacuată, și cu siguranță mult după ce Marte era locuibilă.
Având în vedere această cronologie, Rodriguez și colegii săi plănuiesc să analizeze ceea ce se află sub suprafața lacului. Aceasta, îi spune Rodriguez Space.com, ar permite oamenilor de știință să stabilească când în istoria marțiană planeta ar fi putut găzdui viața.
