BCR, una dintre principalele instituții financiare din România, atrage atenția asupra faptului că educația financiară în România se confruntă cu o serie de provocări semnificative, așa cum reiese dintr-un studiu recent.
Lipsa Pregătirii Financiare
BCR spune, conform studiului, că trei din patru români se declară puțin sau deloc pregătiți din punct de vedere financiar-bancar. Această statistică este îngrijorătoare și sugerează că majoritatea populației nu are cunoștințele necesare pentru a naviga eficient în peisajul financiar actual. Mai mult, această lipsă de pregătire are un impact negativ asupra perspectivelor financiare de viitor.
Analiza rezultatelor la testele de educație financiară, conform BCR România, evidențiază un nivel scăzut de cunoaștere a conceptelor și termenilor financiar-bancari și economici. În plus, studiul citat de BCR indică și o capacitate redusă a majorității participanților de a efectua calcule matematice simple. Cu 77% dintre participanți nereușind să depășească pragul de 50% răspunsuri corecte, și doar 3.5% având un scor mai mare de 75%, rezultatele sunt alarmante.
Lipsa Rezilienței Financiare
BCR România atrage atenția și asupra faptului că studiul scoate în evidență și faptul că 40% dintre participanți nu sunt rezilienți financiar. Aceștia nu ar putea să-și asigure același nivel de trai nici măcar pentru o lună dacă ar pierde sursele de venit. Doar unul din cinci români ar putea să-și păstreze nivelul de trai actual pentru o perioadă mai mare de șase luni.
Cu un grad de alfabetizare financiară de doar 8%, cel mai mic procent din Europa, BCR ne spune că România se confruntă cu o problemă serioasă în acest domeniu. Peste jumătate dintre români consideră că întâmpină dificultăți financiare în viața de zi cu zi, ceea ce subliniază nevoia acută de îmbunătățire a educației financiare.
Mai mult de jumătate din participanții la studiu folosesc servicii financiare de bază, cum ar fi conturile bancare și cardurile de debit. Cu toate acestea, studiul citat de BCR România dezvăluie diferențe semnificative între genuri în gestionarea banilor. Femeile se concentrează pe aspectele practice, în timp ce bărbații asociază banii cu libertatea și bunăstarea. Aceste diferențe indică necesitatea unor abordări mai nuanțate în politicile publice și programele de educație financiară.
Rezultatele acestui studiu evidențiază nevoia urgentă de îmbunătățire a nivelului de educație financiară în România. Este esențial ca programele educaționale să fie adaptate la nevoile specifice ale diferitelor grupuri demografice și să promoveze o relație sănătoasă și echilibrată cu banii. Fără o astfel de intervenție, perspectivele financiare pe termen lung ale populației rămân incerte.
