Descoperirile recente efectuate de roverul Perseverance al NASA la baza craterului Jezero de pe Marte au aprins o nouă scânteie de speranță în căutarea urmelor de viață pe Planeta Roșie. Studiile sedimentelor antice ale fostului lac din acest crater oferă perspective promițătoare pentru a identifica posibile semne de viață extraterestră.
Pe data de 18 februarie 2021, roverul Perseverance a aterizat în craterul Jezero, cu un diametru impresionant de 45 de kilometri. Acesta, presupus a fi fost cândva un mare lac și o deltă a râului, a devenit obiectul principal al misiunii Perseverance. Scopul? Investigarea semnelor vieții trecute și colectarea mostrelor pentru o eventuală analiză pe Pământ.
O colaborare între cercetătorii de la Universitatea din California, Los Angeles (UCLA) și Universitatea din Oslo, folosind instrumentul Radar Imager for Mars’ Subsurface Experiment (RIMFAX) al roverului, a relevat noi detalii despre sedimentele de pe podeaua craterului. “Din orbită, putem observa diverse depozite, dar pentru a înțelege cum s-au format aceste straturi, trebuie să examinăm sub suprafață”, a explicat David Paige, principalul autor al studiului și profesor la UCLA.
În timpul explorării suprafeței marțiene, instrumentul RIMFAX trimite unde radar în sol, măsurând reflexiile până la adâncimi de 20 de metri. Aceste date au dezvăluit existența sedimentelor create de apa care a umplut craterul în trecut, deschizând posibilitatea ca viața microbiană să fi existat în acest mediu.
NASA face o Descoperire UIMITOARE pe Planeta Marte, ce au Observat Oamenii de Știință
Două perioade distincte de depunere a sedimentelor au fost identificate, creând straturi orizontale asemănătoare cu cele de pe Pământ. Variațiile nivelului apei lacului au contribuit la formarea unei delte uriașe, explorată de Perseverance între mai și decembrie 2022.
Radarul a relevat și o podea neuniformă a craterului sub deltă, sugerând eroziuni anterioare depunerii sedimentelor. Cu trecerea timpului, uscarea lacului a condus la erodarea acestor straturi, formând caracteristicile geologice pe care le observăm astăzi pe Marte.
“Schimbările înregistrate în rocile marțiene reflectă transformări ample în mediul planetei”, a subliniat Paige. “Este remarcabil să observăm atâtea dovezi ale schimbărilor într-o zonă atât de mică, ceea ce ne permite să extrapolăm aceste descoperiri la nivelul întregului crater”.
Aceste descoperiri, publicate în revista Science Advances pe 26 ianuarie, marchează un pas important în înțelegerea istoriei geologice a Marte și pot oferi indicii vitale în căutarea vieții pe alte planete. Cu fiecare strat de sediment analizat, speranța crește că, într-o zi, vom putea răspunde la una dintre cele mai mari întrebări ale umanității: suntem singuri în univers?
