Un nou Studiu recent efectuat de Universitatea Yale arată că somnul de proastă calitate crește semnificativ indicatorii de Sănătate a Creierului.
Somnul de calitate a devenit o raritate pentru mulți dintre noi, având un impact semnificativ asupra sănătății noastre generale și, mai ales, asupra sănătății creierului. Studii recente au arătat că un somn de proastă calitate poate crește markerii de sănătate precară a creierului, subliniind importanța odihnei adecvate pentru funcționarea optimă a acestuia.
Somnul joacă un rol crucial în curățarea și regenerarea creierului, permițând eliminarea toxinelor acumulate pe parcursul zilei. Când acest proces este întrerupt sau ineficient din cauza somnului de proastă calitate, toxinele pot să se acumuleze, crescând riscul de afecțiuni neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer.
Într-un demers de a înțelege cum pot fi prevenite afecțiuni grave precum accidentele vasculare cerebrale sau demența, un grup de cercetători de la Yale School of Medicine, condus de Dr. Santiago Clocchiatti-Tuozzo, a realizat unul dintre cele mai ample studii de neuroimagere de până acum. Studiul a investigat imagini ale creierului a aproape 40.000 de participanți sănătoși, de vârstă mijlocie, pentru a evalua impactul obiceiurilor de somn asupra a două măsuri ale sănătății creierului: hiperintensitățile materiei albe (WMH), care sunt leziuni pe creier ce indică îmbătrânirea acestuia, și anizotropia fracțională, care măsoară uniformitatea difuziei apei de-a lungul axonilor nervoși. Mai multe WMH, un volum WMH mai mare și o anizotropie fracțională scăzută sunt asociate cu un risc crescut de accident vascular cerebral și demență.
Cercetătorii au descoperit că, comparativ cu somnul optim (7–9 ore pe noapte), participanții cu somn scurt prezentau un risc mai mare de prezență a WMH, un volum mai mare de WMH acolo unde acestea erau prezente, și o anizotropie fracțională mai scăzută. Somnul lung (în medie mai mult de 9 ore pe noapte) a fost asociat cu o anizotropie fracțională mai scăzută și cu un volum WMH mai mare, dar nu și cu riscul prezenței WMH.
“Aceste descoperiri adaugă la dovezile tot mai numeroase că somnul este un pilon principal al sănătății creierului,” afirmă Clocchiatti-Tuozzo. “De asemenea, oferă dovezi care ne ajută să înțelegem cum somnul și durata somnului pot fi un factor de risc modificabil pentru sănătatea creierului mai târziu în viață.”
Cercetătorii subliniază că vârsta mijlocie este un moment important pentru a ajusta obiceiurile noastre de somn în sprijinul sănătății creierului. “Somnul începe să devină un subiect de interes,” spune Clocchiatti-Tuozzo. “Sperăm că acest studiu și altele pot oferi perspective despre cum putem modifica somnul la pacienți pentru a îmbunătăți sănătatea creierului în anii ce vor urma.”
