Uniunea Europeană se apropie tot mai mult de adoptarea unor reguli noi care ar impune scanarea în bloc a mesajelor digitale, inclusiv a celor criptate. Joi, guvernele UE urmează să adopte o poziție oficială cu privire la legislația propusă, ce vizează detectarea materialelor de abuz sexual asupra copiilor (CSAM). Votul va determina dacă propunerea are suficient sprijin pentru a avansa în procesul legislativ al UE.
Legea, introdusă pentru prima dată în 2022, ar implementa un sistem de „moderare a încărcării” care va scana toate mesajele digitale, inclusiv imaginile, videoclipurile și linkurile partajate. Fiecare serviciu necesar pentru a instala această tehnologie de monitorizare „verificată” trebuie să solicite, de asemenea, permisiunea de a scana mesajele utilizatorilor. Dacă utilizatorii nu sunt de acord, aceștia nu vor putea partaja imagini sau adrese URL.
Controversa majoră vine din faptul că legislația pare să aprobe și să respingă criptarea end-to-end în același timp. Pe de o parte, se subliniază că criptarea end-to-end „este un mijloc necesar de a proteja drepturile fundamentale”, dar apoi se menționează că serviciile de mesagerie criptate ar putea „deveni din neatenție zone sigure în care materialul de abuz sexual asupra copiilor poate fi partajat sau diseminat”.
Soluția propusă ar lăsa mesajele larg deschise pentru scanare, dar fără a compromite aparent nivelul de confidențialitate oferit de criptarea end-to-end. Sistemul de moderare ar realiza acest lucru prin scanarea conținutului mesajelor înainte ca aplicații precum Signal, WhatsApp și Messenger să le cripteze.
În replică, președintele Signal, Meredith Whittaker, a declarat că aplicația va înceta să mai funcționeze în UE dacă regulile devin legi, deoarece propunerea „subminează în mod fundamental criptarea”, indiferent dacă scanarea are loc înainte de criptare sau nu. „O putem numi o ușă din spate, o ușă din față sau „moderarea încărcării””, a scris Whittaker.
„Dar, indiferent cum am numi-o, fiecare dintre aceste abordări creează o vulnerabilitate care poate fi exploatată de hackeri și state naționale ostile, eliminând protecția matematicii indestructibile și punând în locul ei o vulnerabilitate de mare valoare.”
Mai multe organizații, inclusiv Electronic Frontier Foundation, Centrul pentru Democrație și Tehnologie și Mozilla, au semnat, de asemenea, o declarație comună prin care îndeamnă UE să respingă propunerile care scanează conținutul utilizatorilor.
Susținătorii confidențialității nu sunt singurii care au tras un semnal de alarmă cu privire la propunere. Săptămâna aceasta, zeci de membri ai Parlamentului European au scris Consiliului UE pentru a-și exprima opoziția față de propunere. Patrick Breyer, un membru german al Parlamentului European, a vorbit și el despre proiect, spunând că „căutările nediscriminatorii și scurgerile de discuții private și fotografii intime predispuse la erori ne distrug dreptul fundamental la corespondența privată”.
Legislația propusă promite să fie una dintre cele mai dezbătute inițiative ale Uniunii Europene, punând în balanță protecția copiilor și dreptul fundamental la confidențialitate. Rezultatul votului de joi ar putea schimba semnificativ modul în care cetățenii UE își vor proteja comunicațiile digitale în viitor.
