Planeta Venus pare să nu aibă activitatea tectonică văzută pe Pământ, dar caracteristicile de suprafață, cum ar fi falii, falduri și vulcani, indică faptul că planeta infernală – cu temperaturi intense suficient de calde pentru a topi plumbul și presiuni de suprafață înfricoșătoare – a fost cândva activă tectonic. Această revelație surprinzătoare deschide noi perspective asupra evoluției geologice a planetei Venus și a conexiunii sale cu Pământul.
Noi cercetări dezvăluie platouri uimitoare cunoscute sub numele de „tesere” găsite pe suprafața venusiană, sugerând că, cu miliarde de ani în urmă, o activitate tectonică intensă similară cu cea care a creat primele continente ale Pământului ar fi putut avea loc pe Planeta Venus. Aceste tesere sunt dovezi incontestabile ale unui trecut geologic tumultuos, care contrastează puternic cu liniștea tectonică observată astăzi.
„Nu ne așteptam ca Planeta Venus, cu o temperatură arzătoare la suprafață de 860 de grade Fahrenheit (460 de grade Celsius) și lipsa tectonicii plăcilor, să posede astfel de caracteristici geologice complexe”, a spus liderul cercetării Fabio Capitanio de la Școala Universității Monash pentru Pământ, Atmosferă și Mediu, într-o declarație. „Studiul [realizat în colaborare cu NASA] ne provoacă înțelegerea modului în care evoluează planetele”.
Temperaturi uriașe și o tectonică neobișnuită
Tectonica plăcilor se referă la teoria conform căreia stratul exterior rigid al scoarței unei planete stâncoase, numit litosferă, este alcătuit dintr-un număr de plăci mari care se mișcă în jurul, peste, departe, sub și unul împotriva celuilalt. În acest proces, aceste acțiuni ajută la modelarea unei planete. Până acum, tectonica plăcilor active a fost observată doar pe Pământ.
Planeta Venus, cu litosfera sa stagnată, sau „capacul stagnant”, are doar o singură placă cu mișcare minimă. Cu toate acestea, trecutul său tectonic rămâne intens dezbătut. Mulți oameni de știință speculează că Planeta Venus ar fi putut trece de la mișcarea tectonică limitată la începutul istoriei sale la modelul de capac stagnant care există astăzi.
Pentru a investiga acest lucru, echipa lui Capitanio a fost atrasă de formațiunile de pe Venus numite ținuturile înalte Ishtar Terra – care sunt formațiuni neobișnuite, având în vedere lipsa actuală de activitate a plăcilor. Ishtar Terra constă dintr-un platou crustal de dimensiunea Australiei, cu o altitudine medie de aproximativ 2,5 mile (4 kilometri), care este comparabilă cu cea a Podișului Tibetan, înconjurat de centuri muntoase alungite cu altitudini de aproximativ 6,2 mile (10 km), mai înaltă decât Himalaya.
„Pe Pământ, aceste formațiuni rezultă din plăcile tectonice care se lovesc unele de altele. Dar pe Planeta Venus, cum s-ar fi putut forma într-o suprafață repaus?” se întreabă echipa. Aceștia au speculat că aceste formațiuni ar putea oferi dovezi suplimentare că Pământul și Planeta Venus au trecuturi geologice similare – și ar putea deține cheia pentru înțelegerea evoluției geologice a planetelor stâncoase.
Descoperirile investigației plăcilor tectonice
Pentru a investiga mecanismele geologice potențiale care au dus la formarea zonelor muntoase Ishtar Terra, oamenii de știință au folosit modelarea computerizată cuplată cu datele culese de nava spațială Magellan. În 1990, misiunea Magellan a NASA a devenit prima navă spațială care a fotografiat întreaga suprafață a lui Venus. Acest lucru a permis oamenilor de știință să determine evoluția termică, chimică și mecanică a mantalei și litosferei planetei și să dezvolte scenarii care ar fi condus la formarea zonelor muntoase Ishtar Terra.
„Această descoperire oferă o nouă perspectivă fascinantă asupra lui Venus și a potențialelor sale legături cu Pământul timpuriu”, a spus Capitanio. „Trăsăturile pe care le-am găsit pe Planeta Venus sunt uimitor de similare cu primele continente ale Pământului, sugerând că dinamica trecutului lui Venus ar fi putut fi mai asemănătoare cu cea a Pământului decât se credea anterior”. Cercetătorul speră că, studiind caracteristici similare de pe Venus, va fi posibil să dezvăluie secretele istoriei timpurii a Pământului.
„Cercetarea noastră a deschis calea pentru viitoare misiuni pe Planeta Venus, cum ar fi DAVINCI, VERITAS și EnVision”, a concluzionat Capitanio. „Aceste misiuni vor oferi mai multe perspective asupra istoriei geologice a lui Venus și a conexiunii sale cu Pământul”.
În lumina acestor descoperiri, este clar că Planeta Venus și Pământul împărtășesc un trecut geologic comun, oferind noi oportunități pentru explorarea și înțelegerea evoluției planetelor stâncoase în întregul nostru sistem solar.
