Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat astăzi o serie de modificări legislative importante, menite să îmbunătățească gestionarea bugetului programelor naționale de sănătate curative și să faciliteze accesul pacienților la servicii medicale esențiale, inclusiv îngrijirea paliativă.
Ministrul Sănătății spune că, pentru o administrare eficientă a acestor programe, este necesară o coordonare tehnică și metodologică riguroasă. Fiecare program sau activitate trebuie să aibă desemnați coordonatori naționali și responsabili la nivelul unităților de specialitate, care să asigure implementarea și monitorizarea corespunzătoare a măsurilor. Atribuțiile acestora vor fi stabilite printr-un ordin comun al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Ministrul Sănătății anunță că una dintre cele mai semnificative modificări aduse prin noul proiect legislativ vizează cadrul normativ pentru implementarea Programului național de îngrijiri paliative. Acesta va fi derulat atât în unități cu paturi, cât și la domiciliu sau în ambulatoriu, prin intermediul caselor de asigurări de sănătate. Programul prevede definirea clară a serviciilor de îngrijiri paliative și a tipului de unități specializate care le pot furniza, incluzând aici atât medicii de familie, cât și furnizori publici și privați autorizați.
În plus, se reglementează tipurile de contracte ce pot fi încheiate între unitățile de specialitate și casele de asigurări de sănătate pentru implementarea acestui program, inclusiv contracte de natură civilă, multianuale.
„Îngrijirea paliativă este esențială pentru îmbunătățirea calității vieții pacienților și familiilor acestora, în special în cazul bolilor amenințătoare de viață. Prin aceste măsuri, ne propunem să asigurăm un acces mai larg și mai facil la aceste servicii”, a declarat Alexandru Rafila.
Ministrul Sănătății a subliniat că noua legislație creează și un cadru legal pentru ca adolescenții și adulții tineri, cu vârste între 15 și 21 de ani, să poată beneficia de servicii medicale atât în spitalele pentru adulți, cât și în cele pentru copii.
O altă noutate importantă adusă de acest proiect de act normativ este introducerea unui mecanism inovator pentru facilitarea accesului la medicamente. Acesta include reglementarea unor noi protocoale de acces timpuriu la rambursare pentru medicamentele destinate indicațiilor aprobate care nu au alternative terapeutice. Aceste protocoale vor fi derulate pentru o perioadă limitată de timp, printr-un sistem de partajare a riscurilor între deținătorii autorizațiilor de punere pe piață și CNAS.
„Prin aceste măsuri, ne asigurăm că pacienții vor avea acces rapid la tratamente inovative, chiar și în cazul în care nu există alternative disponibile pe piață”, a explicat ministrul Alexandru.
Ministrul Sănătății declară deasemenea că legea bugetului de stat pentru anul 2024 prevede deja finanțarea necesară pentru implementarea acestor programe naționale, în conformitate cu infrastructura existentă în România, atât din punct de vedere al furnizorilor de îngrijiri paliative, cât și al resurselor umane specializate.
Aceste reforme reflectă angajamentul Guvernului de a îmbunătăți calitatea serviciilor medicale și de a asigura un acces mai bun la îngrijire pentru toți cetățenii. Rămâne de văzut cum vor fi implementate aceste măsuri în practică și care va fi impactul lor asupra sistemului de sănătate din România.
