Aderarea României la Spațiul Schengen cu toate granițele este un obiectiv urmărit cu tenacitate de guvernele succesive de la București, însă rămâne în continuare o incertitudine, în ciuda eforturilor diplomatice continue și a conformării la standardele impuse de Uniunea Europeană. Deși România a îndeplinit de mult timp criteriile tehnice necesare pentru aderare, acest proces se lovește constant de obstacole politice și geopolitice, iar utilitatea sa reală este pusă sub semnul întrebării de criza migrației care afectează Europa.
Spațiul Schengen a fost În ultimii ani sub un asalt constant al migranților, devenind un punct nevralgic pentru multe state membre ale Uniunii Europene. Fluxurile migratorii necontrolate, exacerbate de conflicte din Orientul Mijlociu și Africa, precum și de instabilitatea economică, au determinat mai multe țări din spațiul Schengen să reintroducă controale la frontieră. Astfel, principiul libertății de mișcare, pilonul de bază al acestui spațiu, a fost subminat în repetate rânduri.
Aderarea României la Spațiul Schengen, în acest context, dacă ar fi obținutî în cele din urmă, cu acceptul tuturor statelor membre ar putea aduce beneficii extrem de limitate pentru noi. Reintroducerea controalelor la frontierele interne din cauza migrației ilegale face ca accesul la spațiul Schengen să fie, în multe privințe, mai puțin relevant decât ar fi fost în urmă cu un deceniu.
România subliniază în mod constant importanța aderării la Schengen ca simbol al integrării europene complete, realitatea din teren sugerează că această integrare este deja erodată de măsurile de control și securitate impuse de criza migrației. 8 state europene s-au plâns recent de Ungaria și apropierea sa față de ruși, altele se plâng de controalele la granițele cu Germania, deci Spațiul Schengen e mai mult unui al discordiei, decât al armoniei de tranzit.
Aderarea României la Spațiul Schenge, pentru cetățenii români și pentru mediul de afaceri, rămâne un deziderat care ar facilita circulația și comerțul. Totuși, perspectivele limitate și provocările continue legate de migrație reduc entuziasmul inițial față de această perspectivă. România se află într-o poziție delicată: deși continuă să lupte pentru dreptul de a face parte din Schengen, realitățile curente din Europa sugerează că acest spațiu nu mai este ceea ce a fost odată, iar viitorul său este mai incert ca niciodată.
