Schengen ar putea rămâne doar un vis pentru că intrarea României cu toate granițele, un obiectiv de mult timp așteptat și esențial pentru integrarea completă în Uniunea Europeană, este acum amenințată de o serie de factori externi care au creat tensiuni în cadrul Uniunii.
Deficiențele Ungariei în aplicarea legilor migrației ale UE, împreună cu controalele reintroduse la frontieră de către Austria și Germania, au complicat și mai mult situația României, deși aceasta a îndeplinit criteriile tehnice necesare aderării încă de acum peste 10 ani de zile, dar fără a-l convinge complet pe Karl Nehammer.
Ungaria, care se află pe una dintre principalele rute de migrație către Europa de Vest, a fost frecvent criticată pentru refuzul său de a se conforma politicilor comune ale UE în privința migrației. În ultimii ani, guvernul de la Budapesta a adoptat o atitudine sfidătoare, refuzând să participe la redistribuirea refugiaților, iar mai recent permițându-le rușilor și bielorușilor să intre pe teritoriul său. Aceste acțiuni au provocat fricțiuni în interiorul UE și au amplificat tensiunile pe fondul unei crize migraționiste care pare a se intensifica din nou.
Schengen este totuți un sistem mai mare, iar Austria și Germania, două țări cu influență majoră în cadrul UE, au reintrodus controale temporare la frontiere, invocând nevoia de a controla fluxurile de migranți. Aceste măsuri, deși justificate de contextul migraționist, pun în pericol principiile fundamentale ale spațiului Schengen, care garantează libertatea de circulație.
În plus, opoziția acestor state față de extinderea Schengen ar putea să întârzie pe termen nedefinit intrarea României în acest spațiu. Pentru România, care a investit resurse considerabile în securizarea frontierelor și a demonstrat o conformitate deplină cu normele UE, această întârziere reprezintă o provocare majoră.
Diplomația română depune eforturi susținute pentru a convinge partenerii europeni de necesitatea extinderii Schengen și pentru a sublinia contribuția României la securitatea europeană. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă aceste eforturi vor fi suficiente pentru a depăși obstacolele actuale și pentru a asigura aderarea României la Schengen într-un viitor apropiat.
Autoritățile române își reafirmă angajamentul față de valorile europene și continuă să facă apel la solidaritate și la respectarea principiilor cooperării în cadrul UE, sperând că rațiunea și interesul comun vor prevala în luarea deciziilor viitoare.
