Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a anuntat un proiect de Hotarare de Guvern care are o importanta cruciala pentru Romania, iar asta deoarece a prezentat recent progresele in identificarea arealelor susceptibile la degradarea terenurilor si desertificare, in contextul schimbarilor climatice anticipate pentru anul 2030.
Ministrul Mediului spune ca, folosind metodologia din strategia nationala si proiectiile climatice ale unui ansamblu de zece modele Eurocordex cu rezolutie spatiala de 12 km, au fost determinate zonele cu risc climatic in viitorul apropiat.
Studiile indica o diminuare a suprafetelor din Romania expuse la procese de degradare a terenurilor si desertificare, comparativ cu perioada climatului actual (1991-2020), in ambele scenarii climatice analizate. De asemenea, se preconizeaza o reducere a numarului de clase de susceptibilitate, ceea ce sugereaza o imbunatatire generala a situatiei.
Ministrul Mediului afirma ca pana in 2030, susceptibilitatea climatica la aceste procese va afecta doar zonele joase, cu altitudini sub 500 de metri, din campiile si podisurile sudice si estice ale tarii. Regiunile cu susceptibilitate mare vor avea un climat temperat semi-umed, cu veri fierbinti, si vor fi predominant in Campia Romana, Lunca Dunarii, Podisul Moldovei si Podisul Dobrogei.
Zonele cu susceptibilitate foarte mare vor ramane in regiunea Deltei Dunarii, similar cu situatia actuala. Clasa de susceptibilitate moderata va suferi cea mai semnificativa reducere a distributiei spatiale fata de perioada 1991-2020, fiind limitata la o zona restransa din partea centrala a Podisului Moldovei.
Ministrul Mediului afirma ca scenariile climatice sugereaza o usoara intensificare a incalzirii globale pana in 2030, comparativ cu perioada de referinta 1971-2000. Cresterea temperaturilor va fi mai pronuntata vara in zonele cu favorabilitate climatica ridicata si atat primavara, cat si vara, in regiunile cu favorabilitate moderata.
In ultimele doua decenii, comunitatea stiintifica globala a subliniat influenta semnificativa a activitatilor umane asupra schimbarilor climatice. Emisiile de gaze cu efect de sera, initiate odata cu revolutia industriala, provin in principal din arderea combustibililor fosili pentru producerea de electricitate si transport.
Cresterea populatiei si dezvoltarea economica au condus la un nivel crescut de productie si consum, ceea ce a accelerat ritmul emisiilor de gaze nocive. Modificarile in folosirea terenurilor, intensificarea practicilor agricole si forestiere, precum si expansiunea urbanizarii au contribuit la cresterea poluarii aerului si a emisiilor de gaze cu efect de sera. Transformarea zonelor montane pentru infrastructura turistica si defrisarile au avut, de asemenea, un impact negativ semnificativ.
Ministrul Mediului afirma si ca la nivel european, mecanismele de monitorizare a emisiilor si absorbtiei de carbon in paduri sunt aliniate cu alte initiative ale Comisiei Europene. Acestea includ restaurarea terenurilor degradate si a ecosistemelor forestiere, promovarea bioeconomiei si utilizarea durabila a produselor forestiere, respectand principiile ecologice si biodiversitatea.
Romania isi consolideaza eforturile in combaterea degradarii terenurilor si desertificarii, prin implementarea strategiilor bazate pe date stiintifice solide. Prin reducerea suprafetelor vulnerabile si adaptarea la noile conditii climatice, tara noastra isi propune sa protejeze mediul si sa asigure un viitor sustenabil pentru generatiile urmatoare.
