Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a prezentat recent bilantul celor 18 luni de mandat in fruntea institutiei, aducand in prim-plan o echipa de profesionisti pe care el insusi i-a numit “nebuni de Romania”. In cadrul unei postari publice, ministrul le-a multumit membrilor echipei sale pentru dedicarea, efortul si pasiunea depusa in implementarea proiectelor-cheie din domeniul energetic, precum si romanilor pentru sustinerea, sugestiile si criticile aduse pe parcurs.
Sebastian Burduja a facut public un top 10 al principalelor realizari din perioada mandatelor sale, mentionand ca, in sectiunea de comentarii a anuntului, pot fi regasite nu mai putin de 100 de obiective indeplinite, impreuna cu raportul complet de activitate.
Printre reusitele prezentate se numara adoptarea Strategiei Nationale Energetice a Romaniei pe termen lung (2025-2035-2050), dupa 17 ani de incercari esuate, precum si obtinerea unei finantari record de 14 miliarde de euro, fonduri nerambursabile, pentru dezvoltarea sistemului energetic romanesc. Aceste resurse au fost atrase atat prin Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), cat si prin Fondul pentru Modernizare, Romania fiind lider european in utilizarea acestor instrumente.
De asemenea, ministrul a subliniat incheierea contractului de 3,2 miliarde de euro pentru constructia unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda, dar si semnarea contractului final pentru retehnologizarea unitatii 1, care va permite utilizarea reactorului pentru inca trei decenii, lucrarile urmand sa fie finalizate pana in 2029.
Un alt punct important este mentinerea sub control a facturilor la energie pentru consumatori, Burduja precizand ca Romania a obtinut, conform Eurostat, al patrulea cel mai mic pret la gaz si al cincilea cel mai mic pret la energie electrica in randul consumatorilor casnici din UE.
In plus, listarea companiei Hidroelectrica a fost prezentata drept cea mai de succes din 2023, valoarea de piata a societatii depasind 10 miliarde de euro. Proiectul Neptun Deep, destinat exploatarii gazelor de mare adancime din Marea Neagra, promite dublarea productiei interne de gaz incepand cu 2027, aducand totodata peste 20 miliarde de euro la bugetul de stat.
Legea privind energia eoliana offshore a transformat Romania in prima tara riverana Marii Negre cu un astfel de cadru legislativ, deschizand drumul spre dezvoltarea a 3-7 GW de capacitati eoliene offshore pana in 2032 si valorificarea unui potential estimat la 76 GW, potrivit datelor Bancii Mondiale.
Printre alte realizari mentionate se numara finalizarea grupului V Rovinari (330 MW), finantarea noilor fabrici romanesti de baterii si panouri fotovoltaice prin PNRR, si semnarea contractelor pentru modernizarea centralelor electrotermice din Bucuresti, inclusiv CET Sud, cu o finantare nerambursabila de 361 milioane de euro din Fondul pentru Modernizare. Rezultatul: in patru ani, capitala ar trebui sa beneficieze de cele mai moderne unitati de producere a agentului termic, aer mai curat si facturi la intretinere semnificativ reduse.
In concluzie, bilantul prezentat de ministrul Energiei, Sebastian Burduja, aduce in atentie o serie de masuri strategice si investitii menite sa consolideze sectorul energetic romanesc, precum si o echipa dedicata care a depus eforturi sustinute pentru realizarea acestor obiective.
