Gaurile Negre sunt in Centrul unei Descoperiri IMPRESIONANTE cu Impact pe Viitorul Omenirii

Cercetatorii sud-coreeni pregatesc o noua era a observatiilor astronomice prin dezvoltarea unei constelatii de sateliti care promite sa dezvaluie detalii nemaivazute din vecinatatea gaurilor negre supermasive. Proiectul, denumit simbolic Capella, este coordonat de profesorul Sascha Trippe de la Universitatea Nationala din Seul, un expert recunoscut in studierea acestor „giganti” cosmici.

Frustrarea lui Trippe fata de limitarile instrumentelor actuale l-a determinat sa caute solutii alternative pentru a explora gaurile negre. Desi primele imagini cu astfel de obiecte, cum a fost cea din 2019 a gaurii negre din galaxia Messier 87, au facut valva in intreaga lume, cercetatorul considera ca fotografiile erau departe de a fi perfecte. In plus, imaginea din 2022 a gaurii negre din centrul Caii Lactee, desi impresionanta, a intarit convingerea ca tehnologia existenta nu poate oferi un nivel de detaliu suficient.

Motivul acestor limitari se afla in spatele functionarii Event Horizon Telescope (EHT), care foloseste o retea globala de radiotelescoape printr-o tehnica numita interferometrie de baza foarte lunga. Practic, EHT reuseste sa masoare doar anumite puncte ale imaginii, iar zonele lipsa necesita o procesare complexa. Aceasta metoda lasa insa multe detalii sub o anumita dimensiune complet inaccesibile.

Un exemplu graitor este jetul de materie care tasneste cu viteza luminii din gaura neagra Messier 87. Cu toate ca astronomii cunosc existenta acestui fenomen, celebrul instantaneu din 2019 nu a reusit sa il surprinda. Pentru a imbunatati rezolutia, ar fi nevoie de masurarea emisiilor radio de frecvente mai mari, imposibil de captat de la sol din cauza absoarbarii semnalelor de catre vaporii de apa din atmosfera.

Gaurile Negre sunt in Centrul unei Descoperiri IMPRESIONANTE cu Impact pe Viitorul Omenirii

Aici intervine constelatia de sateliti Capella. Cu patru sateliti pozitionati la altitudini cuprinse intre 450 si 600 de kilometri, acest sistem orbital ar putea ocoli complet obstacolul atmosferic. In plus, retea nu ar mai fi limitata de pozitia antenelor pe Pamant, fiind in masura sa acopere zone extinse cu o densitate de masuratori mult mai mare decat EHT.

Pe masura ce satelitii s-ar roti in jurul planetei de mai multe ori pe zi, distanta mai mare dintre antene si numarul mare de observatii din diferite pozitii ar oferi o imagine mult mai clara a structurii din jurul gaurilor negre. Astfel, Capella ar putea furniza date cruciale despre mecanismele care genereaza jeturile relativiste – acel fascinant amestec de particule care izvoraste din gaurile negre cu viteze apropiate de cea a luminii.

In plus, noua constelatie ar permite o masurare mai precisa a maselor gaurilor negre din galaxiile vecine si ar accelera ritmul observarilor. Desi plasarea mai multor radiotelescoape pe orbita a fost considerata pana acum dificil de realizat – avand in vedere dimensiunea antenelor necesare – progresele tehnologice recente ofera sperante. Trippe crede ca un instrument radio suficient de compact pentru misiuni spatiale ar incapea intr-un satelit cu masa de aproximativ 500 de kilograme.

Daca proiectul Capella va vedea lumina zilei, lumea astronomiei ar putea intra intr-o noua etapa de cunoastere. Cu o rezolutie imbunatatita si cu acces la semnale radio dificil de detectat de la sol, cercetatorii spera sa ofere raspunsuri la intrebari vechi de zeci de ani, accelerand in acelasi timp cautarea unor perspective noi despre cele mai enigmatice si puternice obiecte din Univers: gaurile negre supermasive.