Exploziile Radio care au UIMIT Astronomii ce Dezvaluie despre Univers

Exploziile de unde radio intense care se repeta incet din spatiu au lasat pe astronomi nedumeriti de cand au fost descoperite in 2022. Cercetarile recente au reusit, pentru prima data, sa urmareasca unul dintre aceste semnale pulsatorii inapoi la sursa sa: o pitica rosie, un tip comun de stea usoara, probabil intr-o orbită binara cu o pitica alba, nucleul unei alte stele care a explodat cu mult timp in urma.

In 2022, echipa noastra a facut o descoperire uimitoare: pulsații radio periodice care se repeteau la fiecare 18 minute, emanand din spatiu. Aceste pulsuri au eclipsat totul din apropiere, au fulgerat stralucitor timp de trei luni, apoi au disparut fara urma.

Stim ca unele semnale radio repetitive provin de la stele neutrontice numite pulsați radio, care se rotesc rapid (de obicei o data pe secunda sau mai repede), emitand unde radio ca un far. Problema este ca teoriile noastre actuale sustin ca un pulsați care se invarte doar o data la 18 minute nu ar trebui sa produca unde radio, ceea ce a starnit intrebari privind fizica acestor fenomene.

Descoperirea noastra din 2022 ar putea indica o noua fizica interesanta sau ar putea ajuta la explicarea modului exact in care pulsații emit radiatii, un subiect care, in ciuda a 50 de ani de cercetare, nu este inca pe deplin inteles.

De atunci, au fost descoperite mai multe surse radio care clipesc mai incet, ajungand acum la aproximativ zece „tranzitori radio pe perioada lunga”. Pana acum, fiecare dintre aceste surse a fost gasita adanc in inima Căii Lactee, ceea ce face extrem de dificil sa determinam ce fel de stea sau obiect produce undele radio, dat fiind numarul mare de stele dintr-o zona mica.

Pentru a aborda aceasta provocare, am initiat o campanie de scanare a cerului cu telescopul Murchison Widefield Arrayradio din Australia de Vest, capabil sa observe 1.000 de grade patrate ale cerului in fiecare minut. Un student de la Universitatea Curtin, Csanád Horvath, a procesat date care acopera jumatate din cer, cautand aceste semnale evazive in regiunile mai putin populate ale Căii Lactee.

Rezultatele au fost remarcabile: am descoperit o noua sursa numita GLEAM-X J0704-37, care produce impulsuri de unde radio de un minut, similar altor tranzitori radio pe perioada lunga. Cu toate acestea, aceste impulsuri se repeta doar o data la 2,9 ore, facandu-l cel mai lent tranzitoriu radio pe perioada lunga gasit pana acum.

Observatiile ulterioare efectuate cu telescopul MeerKAT din Africa de Sud, cel mai sensibil radiotelescop din emisfera sudica, au indicat cu precizie locatia undelor radio: proveneau de la o stea pitica rosie. Aceste stele sunt extrem de comune, reprezentand 70% din stelele din Calea Lactee, dar sunt atat de slabe incat niciuna nu este vizibila cu ochiul liber.

Pitica rosie produce probabil un vant stelar de particule incarcate, similar cu Soarele nostru. Cand vantul lovește campul magnetic al piticii albe, acesta este accelerat, producand unde radio. Acest proces ar putea fi asemanator cu modul in care vantul stelar al soarelui interactioneaza cu campul magnetic al Pamantului pentru a produce aurore frumoase si unde radio de joasa frecventa.

Stim deja de cateva sisteme similare, cum ar fi AR Scorpii, unde variatiile luminozitatii piticii rosii sugereaza ca piticul alb insoțitor il loveste cu un fascicul puternic de unde radio la fiecare doua minute. Niciunul dintre aceste sisteme nu este la fel de luminos sau de lent ca tranzitori radio pe perioada lunga, dar, pe masura ce vom gasi mai multe exemple, vom putea dezvolta un model fizic unificator care sa le explice pe toate.

Aceasta descoperire deschide noi perspective in intelegerea interactiunilor dintre stelele pitice rosii si albe, oferind potentiale noi direcții de cercetare in astrofizica moderna.