Sorin Grindeanu, Ministerul Transporturilor, a intrat in istorie cu cel mai mare buget alocat dezvoltarii infrastructurii mari de transport, buget ce atinge suma de 43,27 miliarde lei – o valoare record dupa 1989. Avizul pozitiv al Comisiilor de specialitate parlamentare confirma angajamentul Guvernului de a sustine investitiile in domeniu, bugetul din 2025 fiind cu aproximativ 20% mai mare decat cel din anul precedent, care a fost de 36,26 miliarde lei.
Sorin Grindeanu, a anuntat o serie de obiective ambițioase ce vor fi prioritare in implementarea proiectelor majore de infrastructura. In planul pentru 2025 se regasesc:
- Darea in circulatie a unor aproximativ 250 km de autostrazi si drumuri expres;
- Modernizarea a circa 260 km de cale ferata;
- Introducerea unor trenuri noi pe mai multe rute;
- Continuarea dezvoltarii Portului Constanta;
- Implementarea planului de salvare a companiei Tarom;
- Finalizarea lucrarilor la Magistrala 6 de metrou (de la 1 Mai pana la Aeroportul Henri Coanda).
Ministerul Transporturilor subliniaza faptul ca fondurile alocate in buget pot fi majorate pe parcursul anului, in functie de evolutia proiectelor de infrastructura, garantand astfel flexibilitate si adaptabilitate in executie. In cadrul declaratiilor sale, ministrul Grindeanu a abordat si situatia controversata privind solicitarile unor membri ai Consiliului de Administratie al CNIR (Compania Nationala de Investitii Rutiere).
Sorin Grindeanu a subliniat ca, in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor, propunerile de majorare a indemnizatiei nu vor primi acordul Ministerului, reprezentand o masura de precautie in vederea evitarii unui tratament preferential.
“Nu voi fi niciodata de acord cu plata unor sume care sa nu se sustina pe rezultate clare si performante evidente”, a declarat acesta, sustinand demersul prim-ministrului de a introduce un act normativ care sa limiteze indemnizatiile excesiv de mari acordate unor membri ai Consiliilor de Administratie ale companiilor de stat.
Pe plan regional, un alt proiect de interes major este reprezentat de construcţia primului lot al autostrazii Craiova – Filiasi, o sectiune integrata in drumul de mare viteza Craiova – Targu Jiu. Pentru lotul 1, in lungime de 10,3 km, au depus oferte patru asociatii formate din constructori din Romania, Bulgaria si Turcia. Acest segment va functiona si ca varianta ocolitoare pentru zona de nord a municipiului Craiova.
Sorin Grindeanu afirma si ca, contractul, al carui valoare estimata este de maximum 1,64 miliarde lei (fara TVA) si asigurat prin Programul Transport 2021-2027, va avea un termen de executie de maximum 34 de luni, impartit in 10 luni pentru proiectare si 24 luni pentru executie. Pe traseu vor fi construite mai multe structuri de interes, printre care se numara:
- Un nod rutier (Craiova Nord) pentru asigurarea conexiunii cu DN65F;
- Un pasaj ce va traversa DEx12;
- Doua viaducte peste nodul Valea Ursoaia;
- Doua parcari de scurta durata, dotate cu 8 locuri fiecare pentru incarcarea autoturismelor electrice.
Drumul de mare viteza Craiova – Targu Jiu, ce se intinde pe 110 km, este structurat in sase loturi, cu profil diferent pe segmentele din cadrul proiectului. In sectiunea dintre Craiova si Filiasi drumul va beneficia de caracteristicile unei autostrazi, in timp ce de la Filiasi la Targu Jiu se va realiza trecerea la profilul unui drum expres, iar lotul 4 va marca translatia dintre aceste doua categorii.
Cu un buget record si un portofoliu ambițios de proiecte, Ministerul Transporturilor si Infrastructurii demonstreaza determinarea de a moderniza reteaua de transport din Romania. In acelasi timp, atentie sporita este acordata gestionarii responsabile a banului public si evitarii unor cheltuieli nejustificate, aspecte care, conform ministrului Grindeanu, sunt esentiale pentru asigurarea unui progres sustenabil in infrastructura nationala.
This post was last modified on feb. 5, 2025, 3:05 PM 15:05