Sebastian Burduja, ministrul Energiei, anunta ca un tribunal american a decis ca organizatia Greenpeace trebuie sa plateasca 660 de milioane de dolari despagubiri pentru blocarea ilegala a unui proiect energetic strategic. Decizia a starnit ecouri si in Romania, unde proiectele nationale din domeniul energiei sunt frecvent contestate in instanta de organizatii de mediu.
Sebastian Burduja, a reactionat ferm fata de acest precedent, subliniind ca situatii similare au afectat si Romania. De la proiectul Neptun Deep, care presupune investitii de peste 4 miliarde de euro, pana la hidrocentralele blocate in diverse etape de executie, ONG-urile de mediu au contestat sistematic initiativele energetice strategice ale tarii.
Sebastian Burduja ridica intrebari critice: „Oare chiar toate investitiile romanesti sunt nocive pentru mediu? Oare o investitie finalizata in proportie de 98% are un impact atat de grav asupra mediului prin ultimele doua procente ramase de executat? Gazul rusesc, cand se importa in Romania, nu era poluant? Nu era toxic? De ce nu protestau aceste ONG-uri atunci?”
Ministrul a subliniat ca, in timp ce proiecte romanesti sunt blocate, alte evenimente cu impact grav asupra mediului nu au primit aceeasi atentie. De exemplu, esuarea a doua petroliere rusesti in Marea Neagra, care a provocat deversarea a mii de tone de pacura, nu a generat reactii la fel de puternice.
Ministrul Energiei a anuntat ca va solicita tuturor directorilor companiilor nationale de energie sa actioneze in instanta ONG-urile care introduc procese cu rea-credinta. „Cine greseste, plateste. Asa e normal. Pana acum am castigat toate procesele importante si am reusit sa avansam si cu Neptun Deep, si cu hidrocentralele incepute inainte de 1989 si blocate de ani de zile”, a declarat Burduja.
In plus, oficialul guvernamental a subliniat ca fiecare blocaj artificial costa Romania bani, locuri de munca si securitate energetica. In acest sens, se pregateste o initiativa legislativa menita sa deblocheze proiectele cu grad ridicat de executie, in special hidrocentralele ramase in impas.
Potrivit datelor oficiale, peste 10 astfel de proiecte, insumand investitii de aproape 12 miliarde de lei, ar putea fi deblocate in curand. Acestea ar asigura un aport de peste 700 MW in sistemul energetic national.
„Nu ne vom opri! Cine vrea sa tina Romania in intuneric va fi tras la raspundere. Pentru ca asa e moral si normal. Inainte, impreuna!”, a transmis ministrul Burduja, reafirmand angajamentul Guvernului de a sprijini dezvoltarea infrastructurii energetice.
Decizia tribunalului american si reactiile autoritatilor din Romania aduc din nou in atentie disputa dintre necesitatea investitiilor energetice si opozitia unor organizatii de mediu. Ramane de vazut daca initiativa Guvernului va avea succes in deblocarea proiectelor strategice pentru securitatea energetica a tarii.
