Nicusor Dan, candidat la algerile prezidentiale 2025 din Romania, aduce in atentie ca deciziile din ultimele zile ale Biroului Electoral Central (BEC) transforma institutia intr-un organ al cenzurii. Conform acestuia, peste 150 de cetateni romani neafiliati politic si-au exercitat dreptul de a scrie opinii in limitele legale despre candidatii la alegerile prezidentiale, dar postarile lor au fost sterse de pe marile retele de socializare.
Nicusor Dan subliniaza o disparitate alarmanta in modul in care se aplica regulile privind libera exprimare. In timp ce cetatenii simpli sunt sanctionati pentru comentariile lor, Marcel Ciolacu – prim-ministru si actori politic de seamă – beneficiaza de un tratament diferit.
Conform declaratiilor lui Dan, Ciolacu a scris despre candidatul Crin Antonescu si a efectuat o campanie electorala, fara a respecta cerintele obligatorii impuse de Autoritatea Electorala Permanenta (AEP). Aceasta situatie, adauga candidatul, denota o interpretare eronata si periculoasa a normelor, pentru ca unii cetateni devin astfel “mai egali” decat altii in ceea ce priveste dreptul la libera exprimare.
Nicusor Dan, pe langa subiectul cenzurii in mediul online, a abordat si teme de actualitate legate de coruptie si de conducerea institutiilor de combatere a acesteia. El a acuzat presedintele in functie, alaturi de tandemul politic PSD-PNL, ca au tolerat prea mult timp cazurile majore de coruptie.
In schimb, el se angajeaza sa sprijine masuri care sa imbunatateasca capacitatea DNA si DIICOT de a investiga si de a aduce in justitie faptele de coruptie, pledand pentru un proces de numire a conducerii acestor institutii bazat pe criterii de integritate si competenta profesionala.
In viziunea candidatului, intarirea pozitiei Romaniei in NATO si UE implica si consultarea aliatilor in fata amenintarilor hibride, o prioritate care trebuie adresata pentru a asigura securitatea nationala si consolidarea valorilor democratice.
Declaratiile lui Nicusor Dan reies ca o chemare la egalitate si la aplicarea corecta a legii, indiferent de pozitia politica sau de influenta de care dispune fiecare cetatean. Intrebarea retorica – “De la ce functie in sus are un cetatean dreptul la libera exprimare?” – ramane un semnal de alarma pentru toti cei care sustin ca libertatea de exprimare trebuie sa fie un drept universal, neconditionat de statut social sau de influenta politica.
Acest context ridica intrebari fundamentale despre modul in care regulile privind comunicarea politica sunt interpretate si aplicate, iar dezbaterea publicului este in plina desfasurare in ceea ce priveste transparenta si echitatea in spatiul online.
