Romanii privesc cu ingrijorare spre urne inaintea reluarii scrutinului prezidential de saptamana viitoare, in timp ce un val persistent de dezinformare digitala ameninta sa tulbure din nou procesul electoral. Analistii descriu fenomenul drept una dintre cele mai agresive campanii de manipulare online intalnite pana acum intr-un stat membru al Uniunii Europene, un avertisment aspru pentru democratiile care se pregatesc la randul lor de alegeri in 2024 si 2025.
Peisajul politic intern a fost destabilizat anul trecut, dupa ce Calin Georgescu, un outsider populist de extrema dreapta, a obtinut surprinzator prima pozitie in turul intai. Rivalul sau in finala, Elena Lasconi de la USR, Uniunea Salvati Romania, a ramas pe locul al doilea, insa rezultatul a fost contestat imediat.
Stare generala de confuzie cu dovezi insuficiente in 2024
O avalansa de acuzatii privind fraudarea votului si sustinerea secreta a Kremlinului pentru candidatul nationalist a alimentat starea generala de confuzie. Documente cu dovezi ale SRI trimise Presedintelui Romaniei de catre au indicat o operatiune sofisticata derulata in special pe platforma TikTok, menita sa amplifice discursurile antioccidentale si sa demonizeze Uniunea Europeana si NATO.
Investigatiile ulterioare au dus la deschiderea unui dosar penal pe numele lui Georgescu. In martie, Autoritatea Electorala Permanenta i-a interzis candidatura la noul scrutin programat pentru 4 mai. Decizia a declansat proteste violente in Bucuresti, unde sustinatorii furiosi au acuzat o presupusa conspiratie „globalista” impotriva „presedintelui legitim”.
Demonstratiile, monitorizate de observatori europeni, au degenerat rapid in ciocniri cu jandarmii si distrugeri de bunuri publice. Atacurile hibride cu dezinformari s-au intensificat pe fondul confuziei. Raporturi succesive publicate in ultimele luni descriu un o retea foarte complexa de dezinformare bazata pe informatii false menite sa erodeze increderea in institutii si sa cultive resentimentul fata de Bruxelles.
Disimularea realitatii si cresterea sentimentului de ura fata de NATO si UE
Autorii mesajelor exploateaza teme emotionale precum tradarea nationala, iminentul declin economic sau amenintarea razboiului. Unele dintre cel mai populare postari publicate pe Facebook, TikTok sau Instagram incearca sa induca ideea pregatirilor pentru razboi cu Rusia si trimiterea tinerilor pe front, informatii complet desprinse de realitate.
TikTok, confruntata cu presiune politica semnificativa de la Bruxelles, sustine ca a reactionat. Compania afirma ca in decembrie a desfiintat peste 27.000 de conturi care controlau retele vaste de conturi false. Alte 1.100 de profiluri, care imitau candidati de diverse orientari, au fost de asemenea sterse. In plus, reteaua spune ca si-a extins echipa de moderatori vorbitori de limba romana si a lansat etichete speciale care directioneaza utilizatorii catre surse oficiale cu informatii electorale.
Masurile nu sunt totusi considerate suficiente de catre cei de la Bruxelles. Comisia Europeana a declansat o ancheta formala pentru a stabili daca TikTok a incalcat Legea serviciilor digitale, care obliga platformele foarte mari sa evalueze si sa atenueze riscurile sistemice legate de procesele democratice.
Aproximativ 8,5 milioane de romani majori folosesc aplicatia, ceea ce o transforma intr-un incubator ideal pentru campanii de influentare, spun expertii. Un Raport separat sustine ca intre 6 martie si 6 aprilie, 639 de conturi de pe reteaua X (fosta Twitter) au fost implicate in conversatii despre protestele pro-Georgescu.
Algoritmii de detecție a autenticitatii au aratat ca aproape 45 la suta dintre aceste profiluri erau false, de peste patru ori rata medie globala. Specialistii in dezinformare subliniaza ca valul de mesaje toxice beneficiaza de lipsa de transparenta a autoritatilor.
Interferentele straine ameninta alegerile prezidentiale 2025
Serviciul European de Actiune Externa a catalogat interferenta straina si dezinformarea drept „amenintari tot mai puternice la adresa securitatii si politicii externe a UE”. Luna trecuta, Parlamentul European a cerut reglementari suplimentare, inclusiv obligatia de a marca in timp real continutul creat sau amplificat de sisteme automatizate.
Bruxelles-ul ia in calcul chiar sanctiuni financiare pentru retelele care nu reusesc sa elimine rapid „naratiunile maligne” ce vizeaza procese democratice. In acest context tensionat, reluarea alegerilor reprezinta un test major pentru rezilienta institutiilor romanesti.
Comisia Electorala a implementat masuri suplimentare, de la urne sigilate digital pana la camere de supraveghere in sectiile de votare si verificari extinse ale listelor. Observatori OSCE si reprezentanti ai Parlamentului European vor monitoriza derularea scrutinului. Totusi, succesul depinde in ultima instanta de capacitatea publicului de a discerne intre fapte si fictiune.
Pentru alegatorul obisnuit, saturat de mesaje contradictorii, mizatiile sunt clare: rezultatul nu va influenta doar cursul politicii interne, ci si pozitia Romaniei in UE, NATO si fata de razboiul din Ucraina.
In urmatoarele zile, fiecare click, share sau comentariu online poate contribui la consolidarea unei democratii mai robuste sau, dimpotriva, la adancirea diviziunilor exploatate de actori straini care mizeaza pe confuzie. De modul in care societatea va raspunde acestei provocari depinde credibilitatea viitoarelor alegeri in toata Uniunea Europeana.
