Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii, a fost în centrul atenției în cursul acestei săoptămâni, în ciuda dezbaterilor pentru alegerile prezidențiale 2025, deoarece în plenul Senatului, luni 28 aprilie 2025, moțiunea simplă înaintată de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și Partidul Oamenilor Tineri (POT) împotriva ei, a fost adoptată cu 61 de voturi „pentru” și 59 „împotrivă”, după un vot secret cu bile la care au participat 120 de senatori,
Simona Bucura-Oprescu stă deocamdată liniștită, pentru că deși moțiunea nu produce efecte juridice directe, ea reprezintă prima înfrângere parlamentară majoră pentru coaliția PSD-PNL-UDMR și intensifică presiunea politică asupra premierului Marcel Ciolacu înaintea primului tur al prezidențialelor programat pe 4 mai.
Ședința a debutat la ora 12.00, iar liderii opoziției au solicitat, invocând disfuncționalități ale sistemului electronic, ca opțiunile să fie exprimate prin bile, formă de vot acceptată de plen.
Pentru adoptarea unei moțiuni simple era suficientă majoritatea simplă a parlamentarilor prezenți, adică exact 61 de sufragii – număr atins prin coalizarea AUR, POT, SOS România și a celor 19 senatori USR. La final, rezultatul a fost validat oficial de Biroul Permanent al Senatului
Simona Bucura-Oprescu a fost vizată de o moțiune intitulată „Sistemul de pensii – un joc de-a alba-neagra cu viețile părinților și bunicilor noștri”, acuză înghețarea punctului de pensie la începutul anului, agravarea inechităților și menținerea pensiilor speciale fără plafon.
Semnatarii au reclamat faptul că un contributor mediu recuperează abia o treime din sumele virate statului pe parcursul vieții active și susțin introducerea unui impozit de 95 % pentru partea necontributivă ce depășește salariul președintelui.
AUR și POT au prezentat demersul drept „gest de responsabilitate democratică”, interpretând scorul strâns drept dovadă că majoritatea guvernamentală este fragilă.
Simona Bucura-Oprescu, în intervenția sa din plen, a calificat acuzațiile drept „distorsionări” și a subliniat că bugetul de pensii pe 2025 ajunge la 155 miliarde lei, cu 21 miliarde peste anul precedent, cifre care – în viziunea ei – ar contrazice ideea unei „înghețări”.
Totodată, a notat că valoarea totală a alocărilor sociale crește cu 17 %, depășind prognoza de inflație de 3,8 %. După anunțarea rezultatului, ministrul Muncii a părăsit sala vizibil emoționată, declarând reporterilor că votul i se pare nedrept.
Liderii PSD au minimizat semnificația votului, amintind că moțiunile simple nu obligă premierul să-și remanieze echipa și că direcția politicilor sociale rămâne neschimbată. În culise, însă, partenerii de guvernare au recunoscut că absența unor senatori de la vot a costat majoritatea, semnal de alarmă într-un calendar electoral aglomerat.
Simona Bucura-Oprescu, potrivit regulilor parlamentare, poate fi revocată din funcția de ministru al Muncii doar prin decizia prim-ministrului sau printr-o moțiune de cenzură contra întregului Cabinet. Dezbaterea pensiilor domină agenda publică: peste 4,8 milioane de beneficiari așteaptă recalcularea promisă de guvern, iar opoziția mizează pe nemulțumirea acestora pentru a capitaliza electoral.
În paralel, sindicatele din învățământ și sănătate pregătesc proteste pentru începutul lunii mai, amplificând presiunea socială asupra executivului. AUR a anunțat că va depune săptămâna viitoare o moțiune similară împotriva ministrului Energiei, sperând să reproducă formula de coagulare a opoziției.
În tabăra puterii, premierul Ciolacu e așteptat să decidă dacă menține actuala echipă sau operează remanieri preventive înainte de campania prezidențială. Pentru Simona Bucura-Oprescu, supraviețuirea politică depinde acum de capacitatea de a livra rapid recalcularea pensiilor și de a convinge electoratul că reforma promisă este credibilă.
Prin echilibrul fragil ilustrat de votul de luni, Parlamentul confirmă că gestionarea sistemului de pensii rămâne punctul nevralgic al actualei guvernări, iar negocierile din următoarele săptămâni vor arăta dacă rezultatul de 61 – 59 este accident statistic sau preludiul unor schimbări majore în arhitectura executivă.
