Ministrul Apararii este zilele acestea prezent la intalniri cu omologii sai din Europa, pentru a discuta inaintea unui extrem de important summit al NATO despre deciziile foarte serioase care trebuie luate in contextul razboiului din Ucraina, iar ele vor afecta inclusiv Romania, in final.
Ministrul Apararii spune ca un punct foarte important pe agenda discutiilor a fost dezvoltarea parteneriatului dintre NATO si UE, separat de necesitatea luarii unor noi masuri serioase pentru a asigura siguranta tarilor care se afla la granita cu Ucraina, implicit la granita razboiului.
“Au fost două zile pline de întâlniri și rezoluții, la Bruxelles, la Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale NATO. Discuțiile au fost concentrate în jurul a două mari teme: Contextul de securitate din regiune având în vedere războiul din Ucraina, definirea pachetului decizional şi a perspectivelor strategice, care vor oferi substanță Summit-ului de la Madrid, de la sfârșitul acestei luni.
Un punct important al agendei l-a reprezentat analiza, în prezența oficialilor UE, a perspectivelor de dezvoltare ale parteneriatului strategic NATO-UE și a rolului ambelor organizații pentru consolidarea ordinii internaționale bazate pe reguli și abordarea provocărilor de securitate. La cina de lucru la care au participat și reprezentanții statelor partenere ale NATO – Finlanda, Suedia, Georgia și Ucraina, în cadrul căreia au fost discutată situația actuală din Ucraina, s-a discutat intens despre posibilitățile creșterii sprijinului pentru partenerii estici.
Cu acest prilej, am ținut să subliniez impactul acțiunilor Rusiei și implicațiile pentru securitatea Euro-Atlantică, dar și necesitatea menținerii solidarității aliate şi sprijinului pentru Ucraina. De asemenea, am evidențiat importanța consolidării sprijinului pentru Republica Moldova și Georgia, state partenere vulnerabile la amenințarea rusă.
Am salutat, totodată, contribuțiile substanțiale ale Finlandei și Suediei la securitatea Euro-Atlantică și am exprimat sprijinul României pentru un proces rapid de aderare la NATO a celor două țări. Finanțarea comună se află în centrul succesului Alianței în îndeplinirea sarcinilor sale. Acum, mai mult ca niciodată, este nevoie clară de un angajament solid și adaptat la cerințele Agendei NATO 2030.
Am susținut cu fermitate propunerile Secretarului General de a crește bugetele finanțate în comun ale NATO, pentru a implementa deciziile adoptate la Summit-ul NATO din 2021 și am comunicat decizia României de a aloca pentru apărare 2,5 % din PIB, începând cu 2023. În acest moment, avem nevoie de un nou construct și un nou fundament pentru postura NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic, la nivelul tuturor domeniilor operaționale.”
