O echipă de cercetători de la Centrul Harvard-Smithsonian pentru Astrofizică a realizat o descoperire epocală, identificând pentru prima dată stele în cadrul norilor gazoși ai Fluxului Magellanic. Această realizare notabilă oferă noi perspective asupra structurii și evoluției Căii Lactee, galaxia noastră cosmică.
Fluxul Magellanic, un râu de hidrogen care curge din Norii Mari și Mici de Magellan, a fost un subiect de studiu intens pentru astronomi de-a lungul decadelor. Acești nori gazoși, situati în periferia Căii Lactee, reprezintă o componentă cheie în înțelegerea dinamicii galactice.
Astronomii au utilizat Telescopul Magellan Baade de 6.5 metri de la Observatorul Las Campanas din Chile pentru această descoperire. În plus, au beneficiat de o hartă detaliată a Căii Lactee creată de telescopul spațial Gaia al Agenției Spațiale Europene, care le-a permis să se concentreze asupra a 200 de stele situate în cele mai îndepărtate regiuni ale galaxiei noastre, în direcția Fluxului Magellanic.
Calea Lactee: Descoperirea UIMITOARE privind un Mister Deslușit de Cercetători
Cercetătorii au analizat spectrul de lumină emis de aceste stele și au constatat că compoziția chimică a 13 dintre ele corespunde cu cea a Norilor de Magellan. Măsurătorile sugerează că aceste 13 stele se află la o distanță de aproximativ 150.000 până la 400.000 de ani-lumină de Pământ, plasându-le în raza așteptată a Fluxului Magellanic.
Această descoperire are implicații profunde asupra înțelegerii distribuției materiei în Calea Lactee. Se crede că gazul care formează Fluxul Magellanic a fost smuls din galaxiile pitice de către forța gravitațională a Căii Lactee. Observațiile noi ar putea dezvălui mai multe despre natura fluxului și despre modul în care interacționează cu galaxia noastră.
“Cu aceste rezultate și altele asemenea, sperăm să obținem o înțelegere mult mai profundă a formării Fluxului Magellanic și a Norilor de Magellan, precum și a interacțiunilor lor trecute și viitoare cu galaxia noastră,” a declarat Charlie Conroy, profesor de astronomie la CfA și coautor al cercetării.
Această descoperire nu numai că luminează misterele Căii Lactee, dar și pune bazele pentru cercetări viitoare care vor schimba felul în care înțelegem universul înconjurător. Pe măsură ce explorăm mai departe marginile galaxiei noastre, suntem entuziasmați să descoperim ce alte surprize ne rezervă cosmosul.