Descoperirile recente de pe Planeta Marte au adus în prim-plan un fenomen geologic fascinant. La câteva zeci de metri sub ecuatorul marțian se află un model mare de poligoane, asemănător cu cel găsit în apropierea polilor reci ai Pământului. Aceste forme geologice nu sunt doar impresionante prin dimensiunile lor, dar și prin semnificația lor științifică.
Fiecare poligon marțian măsoară aproximativ 70 de metri în diametru, adică jumătate din lungimea unui teren de fotbal, și este delimitat de straturi de gheață și noroi de aproximativ 30 de metri lățime. Aceste structuri sunt considerate a fi vechi de undeva între 2 miliarde și 3.5 miliarde de ani. Datele care au dus la această descoperire provin de la roverul chinez Zhurong, ce a explorat regiunea denumită Utopia Planitia, situată la nord de ecuatorul marțian.
Deși roverul Zhurong a parcurs doar puțin peste un kilometru spre regiunea sudică a lui Marte într-un an, radarul său a detectat un model continuu de 15 poligoane îngropate. Acest lucru sugerează posibilitatea existenței mai multor astfel de structuri pe planeta roșie, spune Lei Zhang de la Academia Chineză de Științe.
Descoperiri Revoluționare pe Marte: Poligoane Subterane Dezvăluie Istoria Apelor Antice
Pe Pământ, modele similare de poligoane sunt cunoscute doar în Groenlanda, Islanda și Antarctica, unde scăderi drastice ale temperaturii cauzate de schimbările sezoniere contractă și fracturează solul. Zhang a menționat că aceste poligoane marțiene sunt mult mai mari decât orice asemenea structuri găsite pe Pământ, sugerând astfel că Marte a găzduit apă și un climat propice vieții acum câteva miliarde de ani.
Există o teorie neconfirmată care sugerează că Marte a avut odată o înclinare mult mai mare pe axa sa decât în prezent – până la patruzeci de grade sau mai mult. Aceasta ar putea explica de ce regiunile tropicale de pe Marte erau suficient de reci pentru a provoca crăpături similare celor de lângă polii înghețați ai Pământului.
William Rapin, un cercetător la Institutul de Cercetare în Astrofizică și Planetologie din Paris, a remarcat că descoperirea acestor poligoane îngropate este “o descoperire interesantă” și ar putea ajuta la înțelegerea unor perioade critice de pe Marte, care ar fi putut fi ospitaliere pentru viață. Rapin a fost parte a unei echipe care a descoperit recent modele similare de crăpături de noroi pe suprafața marțiană lângă craterul Gale, explorat de roverul Curiosity al NASA.
Descoperirea acestor poligoane subterane pe Marte nu doar că adaugă o nouă piesă în puzzle-ul istoriei planetei, dar ne oferă și indicii prețioase despre posibilele schimbări climatice și prezența apei în trecutul său. Aceste informații ne ajută să înțelegem mai bine potențialul de viață pe alte planete și istoria cosmică a sistemului nostru solar.
